Plenul Senatului va dezbate și vota, luni, moțiunea simplă în care ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, este criticat pentru „lipsă de viziune, incompetență managerială, politizare excesivă și incapacitate de a apăra interesele economice și strategice ale României”, scrie Agerpres.
Moțiunile simple inițiate de parlamentari nu duc la demiterea unui ministru, chiar dacă sunt votate de majoritatea senatorilor. Doar moțiunile de cenzură, depuse împotriva întregului guvern, pot duce la căderea Executivului. Pentru ca o moțiune simplă să fie adoptată la Senat, este nevoie de o majoritate simplă dintre cei prezenți – adică minimum 61 de voturi „pentru”, în cazul în care toți senatorii vor fi prezenți.
Liderul grupului senatorial al AUR, Petrișor Peiu, a depus, miercuri, în plen, moțiunea simplă intitulată „Ministrul Radu-Dinel Miruță, dovada vie că USR și PSD – PNL sunt aceeași mizerie. Ministerul Economiei, transformat în agenție de plasare a forței de muncă pentru membrii și simpatizanții USR”, semnată de 39 de senatori din Opoziție (28 de la AUR, 8 de la grupul Pace – Întâi România și 3 neafiliați).
„Într-un moment de criză economică profundă, în care se iau măsuri de austeritate fără precedent și sunt promovate creșteri de taxe și impozite care afectează puternic economia privată, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului este condus de un personaj politic care se imaginează mai mult influencer social media decât ministru efectiv. Atunci când trebuie să acționeze, asistă pasiv la dezastru, făcându-se părtaș la distrugerea companiilor mici și mijlocii din România. Singura preocupare reală a ministrului Radu-Dinel Miruță este politizarea companiilor de stat prin numirea de membri și simpatizanți USR în funcții cheie. Deși ni se spune că statul trebuie să dea oameni afară, companiile cu capital de stat angajează pe bandă rulantă la indicațiile prețioase ale lui Miruță, lucru care ar trebui să atragă în mod normal atenția organelor de anchetă, control și verificare instituțională”, susțin inițiatorii moțiunii.
AUR consideră că Ministerul Economiei, care „ar trebui să genereze o strategie ce să ajute companiile cu capital românesc, este inert, iar în locul unor soluții concrete, conducerea ministerului livrează conflicte minore și declarații pentru presă, nu politici publice”.
Inițiatorii moțiunii atrag atenția că, ‘deși la nivel european se discută despre relansarea industriei de apărare, pe acest palier, România funcționează cu frâna de mână trasă’.
„Legislația offset nu funcționează, iar companiile cu tradiție sunt politizate și ineficiente, în condițiile în care resursa umană calificată se degradează și se diminuează continuu. Turismul românesc este lăsat de izbeliște și se pregătește de o lovitură mortală: creșterea cotei de TVA la 21% începând cu 1 ianuarie 2026, conform declarațiilor premierului și ale ministrului Finanțelor. Asta în timp ce digitalizarea bate pasul pe loc, iar strategia de implementare a inteligenței artificiale este total blocată”, arată semnatarii moțiunii.
Potrivit documentului, „resursele minerale ale țării sunt ignorate, deși exploatarea eficientă a acestora ar putea aduce câștiguri bugetare însemnate”.
Ministrul Radu Miruță a anunțat, după depunerea moțiunii AUR, că se va prezenta „cu fruntea sus” la dezbaterea din Senat.
„Unii mimează patriotismul. Alții îl practică. Mă voi prezenta în fața Parlamentului cu fruntea sus, pentru că în 100 de zile am făcut tot ce a ținut de mine ca România să meargă măcar un pas înainte. Dorm liniștit cu ceea ce am realizat și privesc această ocazie ca pe o șansă de a spune din nou, public, cum înfrunt alături de colegii mei caracatița care vrea să țină țara în întuneric și sărăcie”, a precizat, miercuri, ministrul Radu Miruță.
AUR a mai depus până acum moțiuni simple împotriva a doi miniștri din Guvernul Bolojan: împotriva ministrului Educației, Daniel David și împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu. Ambele au picat.
La începutul lunii septembrie, au picat și cele patru moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva Guvernului, după asumarea răspunderii pe pachetul doi de măsuri fiscale.