Fermierii din România vor plăti, din 2026, impozit pentru solarii, sere, răsadnițe, silozuri și depozite de cereale, după ce Parlamentul a adoptat modificările din noul Cod Fiscal.
Concret, baza de calcul pentru impozitul pe terenurile agricole extravilane a fost modificată, iar unul dintre articolele din legea de modificare a Codului de procedură fiscală elimină o parte dintre scutirile existente. Astfel, clădirile utilizate ca sere, solarii, răsadniţe, ciupercării, precum şi silozurile sau pătulele pentru depozitarea şi conservarea cerealelor vor beneficia doar de o reducere de 50% a impozitului și nu una integrală, cum era inițial, ceea ce, cu alte cuvinte, înseamnă că vor începe să fie impozitate de la 1 ianuarie 2026.
Reacțiile dintre legumicultori nu au întârziat să apară, după cum o arată și cazul Angelei Arva, proprietara afacerii „Legume vesele”, care a arătat, pentru ziare.com, faptul că măsura va avea clar un impact negativ asupra producătorilor.
„Consider că măsura este nejustificată pentru că ceea ce avem sub aceste sere și solarii este sol, nu avem nimic betonat, deci plătim impozit pe un teren acoperit cu o folie. Este, într-adevăr, un spațiu de producție, dar este același lucru cu situația în care produci pe câmp, pentru că și acolo tot spațiu de producție este. Așa, ar trebui impozitat și terenul arabil, pentru că asta facem acum, vom plăti un impozit enorm pe un teren arabil, doar că este acoperit și protejat de intemperii”, explică aceasta.
Pe de altă parte, antreprenoarea mai spune că singurul lucru plauzibil ar fi impozitarea serelor hidroponice, din moment ce acolo într-adevăr suprafața din interior este betonată. Și, în plus, adaugă aceasta, serele hidroponice fac o producție mult mai mare decât a celor care fac legumicultură ecologică, cum este și cazul ei și care produc legumele exclusiv în sol, în vreme ce cantitatea este aproximativ la jumătate față de cea a serelor hidroponice.
„Măsura mi se pare nejustificată, mai ales că nu mai avem niciun fel de susținere din partea guvernului, anul trecut au tăiat și ultimele beneficii pe care le aveam. Iar toate bineînțeles că vin în iarnă, când nici nu mai producem mare lucru, chiar și în serele și solariile acoperite”, explică Angela Arva.
Totodată, antreprenoarea vede de asemenea un impact și în prețul legumelor, din moment ce măsura nu va face altceva decât să crească prețul de producție al legumicultorilor.
„Iar noi îl vom mări, dar nu știu cine va fi dispus să plătească pentru asta, pentru că consumatorul se plânge că este deja foarte scump. Orice măsură de genul acesta va un impact direct asupra costului final de producție”, explică antreprenoarea.
Pe de altă parte, aceasta atrage atenția și asupra faptului că impozitul se va aduna la costul construcției serelor și solariilor, ceea ce bineînțeles că va descuraja viitorii investitori.
„Cine o să-și facă de acum încolo un spațiu de producție de acest gen se va gândi de două ori dacă merită sau nu. Nu au făcut altceva decât să descurajeze pe toate planurile producția de legume și fructe în spații protejate”, mai spune Angela Arva.
Pe de altă parte, conform noii prevederi, cuantumul impozitului va depinde și de localitate, zonă și suprafața construcției. Astfel, după cum au arătat cei de la Agrointeligența, valoarea impozabilă a clădirii (lei/m2) se ajustează în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea valorii determinate conform tabelului de mai sus cu coeficientul de corecție corespunzător.
„Practic, dacă este o zonă mai defavorizată, va fi un impozit mai mic, iar dacă este o zonă în apropierea unui oraș mai mare, adică dacă este considerată o zonă mult mai bună, deși este rurală, impozitul va fi mai mare, fiecare primărie urmând să stabilească acest lucru”, arată de asemenea și Angela Arva.
Pe de altă parte, antreprenoarea se întreabă dacă, urmare a măsurii, vor fi impozitați inclusiv și cei din gospodării care au micii solarii.
„Mă întreb dacă cei de la primării vor fi atât de aprigi încât să le monitorizeze și pe acestea, pentru că, în Argeș, de exemplu, din patru case, două au solarii”, spune Angela Arva.
Nu în ultimul rând, aceasta mai spune și că în agricultura de la noi, dar cu precădere în legumicultură, încă se face foarte multă muncă brută.
„Avem nevoie de oameni, pe care îi găsim foarte greu. Ne-au crescut costurile cu salariile și după ce că nu găsim forță de muncă și prețurile sunt cum sunt, acum mai vin și taxele acestea peste noi”, concluzionează antreprenoarea.