Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, vineri, că România va pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul de Redresare și Reziliență, „din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”.
Dragoș Pîslaru a precizat că a primit evaluarea Comisiei Europene cu privire la această cerere de plată. Potrivit ministrului, România a reușit să recupereze „350,7 milioane euro din banii care inițial au fost suspendați”, dar pierde „458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”.
Oficialul a amintit că această cerere a fost depusă în 15 decembrie 2023, când reformele aferente „trebuiau să fie deja îndeplinite corect”.
„Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a explicat Dragoș Pîslaru, vineri, într-o postare pe Facebook.
De ce s-au pierdut banii
Ministrul fondurilor europene a menționat, întâi, reforma pensiilor speciale, „un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit”.
În cazul acestui jalon, descris de Dragoș Pîslaru drept „cea mai importantă victorie” din cererea de plată 3, România recuperează 166 de milioane de euro dintre cele 231 de milioane de euro suspendate inițial.
În cazul jalonului referitor la AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, potrivit ministrului, România a reușit să recupereze 132 de milioane de euro.
În schimb, în ceea ce privește jalonul referitor la companiile de stat din sectorul energiei, România recuperează 48 de milioane din banii suspendați inițial, dar pierde 180 de milioane de euro, spune Dragoș Pîslaru.
În cazul jalonului privind companiile de stat din transporturi, cum sunt CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, România recuperează 4,5 milioane euro din banii suspendați inițial, însă pierde 15,4 milioane euro.
„Acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
El a reclamat că „nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat”, precum și că „nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”.
Cine consideră ministrul că este de vină
Dragoș Pîslaru susține că pentru pierderea acestor sume este vinovat „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile”.
„Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți. Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public”, a adăugat el, făcând aluzie la moțiunea PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan.
Este vinovat, a mai spus Dragoș Pîslaru, „fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale”.
El a atras atenția că de plătit vor plăti „toții românii”.
„Trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”, a conchis ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru.