Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită „retragerea imediată” a proiectului Legii salarizării în sectorul public. „Considerăm că acesta este profund viciat conceptual, elaborat netransparent şi incapabil să asigure echitate, predictibilitate sau sustenabilitate în sistemul public de salarizare”, afirmă sindicaliştii. Aceştia consideră că în forma actuală, proiectul „nu reprezintă o reformă, ci o reproducere a dezechilibrelor existente, cu riscul de a le accentua şi de a genera noi inechităţi structurale în întregul sector public”.
BNS reclamă lipsa unei evaluări obiective a posturilor şi menţinerea opacităţii sistemului, considerând că dezbaterea publică actuală se concentrează pe „raporturi de putere între familii ocupaţionale, în lipsa unei evaluări analitice obiective a posturilor în sectorul public”, aşa cum a recomandat Banca Mondială.
”Reforma salarizării este necesară, însă modul în care aceasta este propusă riscă să perpetueze inechităţile existente”, precizează sursa citată.
Potrivit sursei citate, un raport al Băncii Mondiale arată că sistemul actual de ierarhizare a posturilor este „opac şi inechitabil”, fiind rezultatul „consultărilor sporadice” desfăşurate în vederea adoptării Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi al „intervenţiilor ad-hoc” în structura salarială pentru diferite categorii de posturi în ultimii cinci ani.
„Sistemul bazat pe posturi aplicat în sectorul public din România nu are la bază o metodologie analitică de evaluare a posturilor, iar cadrul non-analitic aplicat în 2017 a asigurat o consecvenţă limitată în ierarhizarea posturilor. (…) Având în vedere accentul pus pe echitate în obiectivele de reformă stabilite de România în PNRR, se recomandă folosirea unei metodologii analitice de evaluare a posturilor pentru ajustarea sistemului de ierarhizare a posturilor din sectorul public (…)”, se arată în raportul Băncii Mondiale, consultantul Guvernului pentru evaluarea sistemului actual de salarizare.
În acest context, susţin sindicaliştii, decizia de a continua fără să existe „o evaluare analitică reală reduce semnificativ calitatea reformei şi goleşte de conţinut exerciţiul de consultanţă realizat cu sprijin international”.
O altă problemă pe care o reclamă BNS este lipsa datelor şi a mecanismelor de control, care, în opinia sindicaliştilor, „subminează reforma”.
„Un sistem de salarizare corect şi transparent nu poate fi construit fără date complete şi actualizate privind încadrarea personalului, salariile efectiv plătite, beneficiile salariale şi extra-salariale”, precizează sursa citată.
În acelaşi timp, Banca Mondială semnalează, potrivit aceleiaşi surse, deficienţe majore în mecanismele de monitorizare şi coordonare instituţională, ceea ce „limitează capacitatea statului de a implementa politici salariale coerente şi bazate pe evidenţe”. În aceste condiţii, persistă situaţii în care posturi comparabile ca valoare beneficiază de niveluri diferite de remunerare, ceea ce contravine principiului „salariu egal pentru muncă egală”.
Sindicaliştii mai reclamă lipsa unui dialog social „real şi transparent”, atrăgând atenţia că procesul de elaborare a proiectului a fost unul „fragmentat şi insuficient transparent”, cu consultări „ad-hoc” şi fără o implicare reală a partenerilor sociali.
„Acest aspect este confirmat şi de Banca Mondială, care arată că procesul de consultare a fost unul «stop-and-go», cu o comunicare preponderent reactivă şi insuficient structurată”, menţionează sursa citată.
De asemenea, sindicaliştii acuză „riscuri bugetare şi blocarea evoluţiei în carieră”.
„Atragem atenţia că reforma nu poate fi concepută ignorând cadrul fiscal-bugetar existent, însă nici nu trebuie să fie limitată exclusiv de constrângeri pe termen scurt, în detrimentul coerenţei sistemului. În acelaşi timp, actuala arhitectură a grilelor salariale ridică probleme majore privind diferenţele reduse între grade profesionale, lipsa stimulentelor reale pentru promovare, riscul ca evoluţia profesională să nu fie corelată cu creşterea veniturilor (…) În plus, proiectul nu oferă clarificări privind situaţia după anul 2031, ceea ce creează un nivel ridicat de incertitudine pentru salariaţi”, adaugă sursa citată.
În aceste condiţii, Blocul Naţional Sindical consideră că implementarea actualului proiect de lege, în forma promovată, ar putea genera „costuri mult mai mari pentru România, decât cele ce ar putea fi pierdute din PNRR pentru nerespectarea Jalonului 420”.
„Nu este cazul să bulversăm un întreg sistem cu o reglementare care nu rezolvă nici problemele de echitate şi nici cele de opacitate – acestea fiind argumentele pentru care România şi-a asumat prin PNRR reforma sistemului public de salarizare”, afirmă liderii sindicali ai BNS.
BNS consideră că acest proiect de lege este „profund nefundamentat, netransparent şi incapabil să asigure o reformă reală a salarizării în sectorul public”.
„În forma actuală, implementarea sa ar produce noi dezechilibre şi costuri sociale şi instituţionale semnificative, fără a rezolva problemele structurale deja recunoscute la nivel internaţional”, consideră aceeaşi sursă.
BNS solicită Guvernului emiterea unor dispoziţii ferme care să oblige instituţiile publice centrale şi locale să comunice în mod transparent Ministerului Muncii poziţiile de încadrare pentru întregul personal bugetar, precum şi salariile în plată, cât şi întreaga structură acestora (sporuri, bonusuri, stimulente, indemnizaţii etc.), crearea unor grupuri de lucru formate din reprezentanţii Ministerului Muncii, ai Ministerului Finanţelor Publice, dar şi ai instituţiilor publice şi ai partenerilor sociali care să asigure evaluarea situaţiei actuale, precum şi evaluarea posibilităţilor de reformă în vederea reproiectării noului sistem de salarizare şi reluarea demersurilor pentru stabilirea ierarhiei poziţiilor în sectorul public, plecând de la metode analitice, conform indicaţiilor furnizate de Banca Mondială.
Blocul Naţional Sindical îşi reafirmă disponibilitatea pentru dialog, însă subliniază că o reformă de o asemenea amploare nu poate fi realizată fără transparenţă, rigoare tehnică şi consens social real.