Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei (710 milioane de euro) unui număr de 10 instituţii bancare, după ce a concluzionat că acestea au încălcat legislaţia concurenţei şi prevederile Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene prin coordonarea comportamentului în procesul de stabilire a indicelui ROBOR, potrivit unui comunicat al instituţiei.
Conform sursei citate, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat: „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme”.
Cea mai mare sancţiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care va trebui să achite 875,74 milioane de lei. În plus, instituţia a primit o amendă suplimentară de 85,03 milioane de lei pentru fapte atribuite OTP Bank România, bancă absorbită între timp. Pe lista sancţiunilor urmează Banca Comercială Română, cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România, cu 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank, cu 431,03 milioane de lei, BRD-Groupe Societe Generale, cu 412,47 milioane de lei, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti, cu 405,91 milioane de lei, CEC Bank, cu 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească, cu 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank, cu 45,86 milioane de lei, şi Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, cu 28,1 milioane de lei.
În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a stabilit că băncile implicate în procesul de stabilire a ROBOR au făcut schimb de informaţii considerate confidenţiale şi strategice, în special referitoare la nivelul cotaţiilor de preţ. Potrivit concluziilor anchetei, în perioada fixingului, când fiecare participant ar trebui să transmită independent propriile cotaţii ferme, instituţiile financiare şi-au adaptat comportamentul în funcţie de informaţiile provenite de la concurenţi, conform comunicatului instituţiei.
Consiliul Concurenţei subliniază că independenţa cotaţiilor este esenţială mai ales pentru scadenţele de 3, 6 şi 12 luni, unde volumul redus al tranzacţiilor efective nu permite utilizarea acestora ca indicator relevant pentru calcularea indicelui. ROBOR rezultat din procedura de fixing este utilizat la determinarea dobânzilor pentru anumite categorii de credite, iar o creştere a acestuia poate avantaja creditorii, afectând în acelaşi timp debitorii ale căror contracte sunt legate de acest indicator.
„Analiza noastră se bazează pe un ansamblu de probe care trebuie evaluate împreună. Deşi transparenţa poate avea efecte benefice în anumite contexte, situaţia este diferită în cazul cotaţiilor ferme din perioada fixingului, care trebuie să rămână confidenţiale. Acest aspect este cu atât mai important pentru maturităţile unde numărul tranzacţiilor este redus. În condiţiile unui volum foarte mare de credite, chiar şi variaţii minore ale indicelui pot genera efecte financiare semnificative”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.
Ancheta a fost lansată la finalul anului 2022 şi a parcurs toate etapele prevăzute de legislaţie, inclusiv procedura de consultare cu Comisia Europeană, necesară în contextul constatării unei încălcări a TFUE.
Pentru a evita perturbarea funcţionării pieţei bancare, instituţiile sancţionate vor avea la dispoziţie 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de conformare menite să elimine practicile considerate anticoncurenţiale. Aceste măsuri vor fi analizate şi aprobate de Consiliul Concurenţei.
ROBOR reprezintă principalul indice de referinţă al pieţei monetare interbancare şi influenţează calculul dobânzilor pentru creditele acordate companiilor, instituţiilor publice şi persoanelor fizice care au contracte încheiate înainte de introducerea indicelui IRCC şi care nu au optat pentru trecerea la noul sistem de referinţă.
Hotărârile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar sumele provenite din amenzi vor fi virate la bugetul de stat. Punerea în aplicare a sancţiunilor revine Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Decizia integrală urmează să fie publicată pe site-ul instituţiei, după eliminarea informaţiilor considerate confidenţiale.
Instituţiile bancare vizate au posibilitatea de a contesta decizia în instanţă, la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
Legislaţia concurenţei interzice acordurile sau practicile concertate dintre companii care au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească.