Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) este aşteptată să decidă, joi, dacă poate începe judecata în dosarul în care Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că procesul pe fond poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanţa supremă, care are un nou termen de judecată joi, 4 iunie, după ce a amânat de două ori pronunţarea.
Judecătorii instanţei supreme sunt aşteptaţi să decidă, joi, definitiv, dacă cei 22 de inculpaţi pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale, între care Călin Georgescu, mercenarul Horaţiu Potra, fiul şi nepotul acestuia, alături de alţi 18 inculpaţi pot fi judecaţi pe fond.
În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că procesul în cazul celor 22 de inculpaţi poate începe, însă hotărârea nu era definitivă şi a fost atacată la instanţa supremă, aşa încât hotărârea de joi a judecătorilor ICCJ privind începerea procesului pe fond sau retrimiterea dosarului la Parchetul General este decisivă.
„Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, şi dispune începerea judecăţii în cauza privindu-i pe inculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu, Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Dărăbanţ Matei, Lup Andrei-Florin, Lup Ioan, Szanto Daniel, Apahidean Marius, Borişca Cristian Sergiu, Dragoman Vasile Leonard, Timofti Constantin, Goloşoiu Mihail, Hauptman Manfred-Ioan, Lăpădatu Claudiu Marian, Aniţei Iulian, Comiza Adrian, Lechinţan Traian, Moldovan Dionisie, Panţa Dan-Cristian, Lascu Bogdan-Florin şi Mureşan Ovidiu-Claudiu”, se arăta în decizia din 2 aprilie a Curţii de Apel Bucureşti.
În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale), iar Horaţiu Potra pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, dar şi nerespectarea regimului materiilor explozive.
Fiul său Dorian Potra şi nepotul său Alexandru Potra au fost trimişi în judecată pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
În 2 aprilie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins definitiv contestaţia lui Horaţiu Potra la măsura arestării preventive, aşa că acesta rămâne arestat, însă le-a admis contestaţiile fiului şi nepotului său, care au fost plasaţi sub control judiciar, după ce fuseseră în arest la domiciliu.
Acuzațiile aduse lui Călin Georgescu
Horaţiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie 2025, a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, în care fostul candidat la alegerile prezidenţiale este acuzat de propagandă legionară şi de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război. În 3 aprilie, Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura preventivă.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, „în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Potrivit anchetatorilor, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Informații din dosar
Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn „alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit „rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potenţial de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horaţiu Potra. În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că îşi „asumă” nerespectarea regimului armelor şi muniţiei”, dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.