De la recente critici ale președintelui României, până la solicitările ministrului Energiei și declaraţii ale conducerii OMV Petrom, există, astăzi, în România, o convergență îngrijorătoare de semnale de alarmă privind viitorul sistemului energetic: riscul de blackout, preţuri prea mari, dezechilibre structurale, lipsă de investiţii în stocare, facturări suspecte. Ce face ANRE, instituția cheie cu rol de reglementare în energie, când privirile acuzatoare se îndreaptă asupra sa?
Autoritatea adoptă o poziţie pasivă, minimalizând aceste avertismente, evitând analize publice detaliate, amânând transparenţa, arată hotnews.ro. Ba mai mult, George Niculescu, preşedintele instituției, răspunde cu ironii, luând în derâdere avertismentele și criticile lansate în ultima perioadă, din mai multe zone.
„Marţienii pot şi ei veni într-un viitor apropiat”
„Nu plătim cel mai mare preţ la energie electrică din lume, nici din Europa, nici din galaxie. Ca să fie foarte clar, nu cred că o să avem blackout iminent (pană de curent majoră). Nu ştiu, iarăşi, ce înseamnă iminent, dacă vorbim de el şi-l poziţionăm în 2026, iminenţa asta cred că dispare. Marţienii pot şi ei veni într-un viitor apropiat. Nu ştiu cine o să fie primii, blackout-ul sau extratereştrii”, a declarat Niculescu, la o conferință organizată de Profit.
La aceeași conferință, Franck Neel, director OMV Petrom, a avertizat că România se află în continuare aproape de riscul unui blackout, iar piața energetică funcționează în prezent în dezechilibru.
Directorul Dispecerul Energetic Național (DEN) Transelectrica, Virgiliu Ivan, a avertizat și el că România riscă să nu poată acoperi integral consumul de energie electrică, în iarna care urmează și nu numai, chiar dacă mobilizează resursele interne disponibile și apelează la importuri.
Critici de la președinte și ministrul Energiei
Cu câteva zile înainte de aceste declarații, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a cerut anchete la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), pentru că a constatat distorsiuni în piață și că traderii de energie din România au profituri de trei ori mai mari decât în celelalte state europene. Aproape că nu a fost ieșire publică în care ministrul să nu amintească de prețurile prea mari la energie.
„România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la energie din lume”, spune ministrul.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost mai tranșant și a acuzat direct ANRE că nu-și face treaba. Dan a spus că „toţi banii din preţul ăsta se duc la nişte speculatori”.
„Pentru că mecanismele, care n-ar trebui să permită acestor speculatori decât să aibă nişte profituri rezonabile într-o economie de piaţă, mecanismele sunt gestionate din ANRE care nu-şi face treaba”, a afirmat Nicușor Dan.
Critici la adresa ANRE a lansat şi fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu.
„Piaţa de energie are nevoie de reforme şi un ANRE activ şi eficient. Avem cele mai mari diferenţe de preţ din Europa între bandă şi vârf”, a spus fostul ministru.
„Conducerea ANRE stă doar pe Facebook şi ne comunică banalităţi, inclusiv alegerea într-un bord al ACER (o funcţie fără relevanţă pentru că în Bordul acela contează doar Preşedintele), unde desemnarea se face pe principiul rotaţiei. (…) A trecut şi sezonul estival. Poate, totuşi, implementăm tariful binom. Ce ziceti?”, a adăugat Răzvan Nicolescu, fost ministru, dar şi fost preşedinte al ACER – Agenția Europeană de Reglementare în Energie.
Raportul pe 2024 nu a fost publicat
Activitatea la ANRE pare a fi invers proporțională cu nivelul salariilor, care sunt printre cele mai mari din UE. Salariul mediu este de 3.700 euro/ lună, de peste trei ori mai mare decât media națională, iar șeful primește 15.000 euro. La asemenea salarii, este absolut justificată aşteptarea unui nivel înalt de performanță.
În ciuda nevoii uriașe de explicații și acțiuni concrete, ANRE nu a prezentat nicio analiză prin care să justifice creșterea prețurilor, ce părţi din sistem sunt responsabile și ce costuri adiţionale susţin creşterile. Nu investighează, nu analizează, nu dă semne că veghează asupra corectitudinii pieței și că monitorizează prețurile.
ANRE nu a publicat niciun raport public detaliat privind termenii de achiziţie, costurile de la producător până la consumator sau modul în care importurile afectează prețul final.
Nu știm ce componentă provine de la reţea, ce de la distribuţie, ce din taxe, ce din costurile de achiziţie, ce din importuri, ce din politici fiscale. Nu vedem o poziționare clară asupra investiţiilor în stocare, în echilibrarea sistemului energetic, în reziliența la crize.
ANRE nu a venit cu date clare ca să susţină declaraţii precum „nu este un risc iminent”. Ironia nu poate înlocui o investigație sau un raport actualizat.
Nici raportul pe anul 2024 nu a fost publicat, deși mai avem puțin și trecem în anul 2026.