Niculae Havrileț, expert în energie și cu mai multe funcții la cel mai înalt nivel în stat, face o analiză la zi a sistemului energetic românesc, pentru economedia.ro, în contextul în care voci importante anunță posibilitatea unui blackout în această iarnă.
„Ministrul Energiei, de la PSD fiind, are tot interesul să țină cât mai mult în picioare zona cărbunelui, pentru că acolo este un bazin electoral mare. În realitate, închiderea termocentralelor pe cărbune n-are așa multă legătură cu ce ne cere UE ci cu faptul că, după liberalizarea pieței, ele s-au exclus singure. Au un cost de producție de 300 lei/MWh, la care se adaugă alți 80 de euro, taxa pe carbon, impusă într-adevăr de UE, pe principiul ”poluatorul plătește”. Deci, ca să fie în piață, ar trebui ca un consumator să plătească măcar 750 de lei pe MW. Iar prețurile astea se găsesc doar la orele de vârf, seara, în special, iar termocentralele nu pot produce doar seara. În restul zilei, vine energie ieftină din import. Deci, singura soluție ca să mai rămână în funcțiune și pe viitor ar putea fi o schemă legislativă prin care consumatorii să fie obligați cumva să consume energie de la cărbune. Dar nu văd cum s-ar putea face asta”, spune Havrileț, fost președinte ANRE, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, fost director general la Electrica Distribuție, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Petrom.
Cât despre declarația lui Frank Neel, director Gaze și Energie Petrom, precum că „nu suntem foarte departe de acel scenariu… Avem nevoie de capacități de stocare, nu de și mai multă producție solară pe care ajungem să o exportăm”, Havrileț spune că este menită a trimite un semnal, anume ca Petrom să nu fie lăsată singură ca factor de echilibrare al Sistemului Energetic Național, prin termocentrala pe gaze Brazi. Practic, cu Iernut, al Romgaz, care nu funcționează și nu se mai termină odată (grad de realizare 98%, dar contractul constructorului a fost reziliat, pentru că este în insolvență și nu mai are capacitatea să termine lucrările), cu Elcen care are și ea probleme, pentru că are datorii istorice la gaze către Romgaz iar tehnologia este din anii ’60, ceea ce o face ineficientă, Brazi este singurul echilibrator cu reacție rapidă din sistem, laolaltă cu Hidroelectrica.
Cât despre blackout, Havrileț spune că putem să îl evităm, întrucât situația nu este disperată.
„Față de anii din urmă, acum consumul casnicilor a scăzut mult, pentru că în ecuație au intrat prosumatorii, care își asigură propriul consum. Nu mai avem un consum mediu mai mare de 5.500 MW, deși avem în zilele geroase până la 8.000 de MW. Cu Brazi (860 MW), cu grupuri din Elcen, cu alte termocentrale mai mici din țară, ne putem duce la 2.000 de MW doar din gaz. Înțeleg că, în două luni, ar putea intra în funcțiune și primii 700 MW la termocentrala Mintia (2.700 MW, pe gaze, termen de finalizare 2026), care acum sunt în probe. Mai strângem 800 de MW din cărbune, Hidroelectrica se poate duce la peste 3.000 de MW și mai avem disponibil pe rețeaua de import alți 3.000 de MW, deci ar trebui să ne ajungă. Niciun vecin nu are interesul să avem probleme majore în SEN, cu risc de blackout, pentru că se pot extinde rapid la ei, piețele fiind conectate”, spune Havrileț.
Și mai există o variantă, de rezervă, anume decizii ale Dispecerului Energetic Național care să deconecteze (cu anumite compensații financiare) consumatorii industriali cu statut întreruptibil, la pachet cu informarea cetățenilor să folosească seara strict sursele de energie indispensabile, adică fără mașină de spălat, foehn și alte dispozitive cu un consum mare.
În concluzie, nu ar trebui să ne confruntăm cu o pană generalizată de curent, dar probleme din SEN rămân iar ele se pot rezolva, măcar în parte, prin investiții masive în capacități de stocare, care să „depoziteze” miile de MW produse de parcurile fotovoltaice și eoliene în cursul zilei, pentru a fi eliberate în SEN seara, la maximul de consum: „Aceste investiții din ultimii 10 ani s-au făcut fără sistemele de stocare aferente, pentru că aceste dispozitive erau foarte scumpe. Acum s-au ieftinit mult, așa că au început investițiile”.