„Imaginați-vă o cameră inundată cu benzină. Și sunt doi adversari neîmpăcați în acea cameră. Unul are 9.000 de chibrituri. Celălalt are 7.000 de chibrituri. Fiecare e îngrijorat dacă el sau adversarul e cel mai bine dotat, mai puternic”, a spus astronomul Carl Sagan, în noiembrie 1983, ca să descrie pericolul unui război atomic.
Camera inundată în benzină a devenit, astăzi, ”O casă de dinamită”, ”A House of Dynamite”, titlul noului film al câștigătoarei Premiilor Oscar, regizoarea Kathryn Bigelow.
Filmul „A House of Dynamite”, în care joacă printre alții Idris Elba, Rebecca Ferguson, Gabriel Basso, Jared Harris și Tracy Letts, a adunat reacții puternice și diverse. Au fost intervievați experți militari sau analiști specializați în lanțul de comandă al SUA. Unii dintre aceștia îl consideră o reprezentare plauzibilă a unui risc real. Pentru alții, este o reprezentare cinematografică forțată.
Într-o declarație pentru Bloomberg, Pentagonul a spus că nu a fost consultat în legătură cu filmul, care „nu reflectă opiniile sau prioritățile acestei administrații”. Sistemul de interceptare a rachetelor nucleare, a declarat Pentagonul, „rămâne o componentă esențială a strategiei noastre de apărare națională, asigurând siguranța și securitatea poporului american și a aliaților noștri”.
Lansat recent pe Netflix „A House of Dynamite” a ajuns rapid pe prima poziție a vizionărilor platformei și în România. El a stârnit o dezbatere pe mai multe teme. Cât de aproape este omenirea de o posibilă anihilare atomică? Un singur eveniment major, de pildă o rachetă anonimă care lovește teritoriul uneia dintre țări, omorând milioane de oameni, poate declanșa un domino de reacții ale armatelor marilor puteri, care să nu mai poată fi reversat?
Carl Sagan: „O cameră inundată în benzină”
Pe 20 noiembrie 1983, rețeaua de televiziune ABC a difuzat filmul intitulat „The Day After”. El a prezentat un război termonuclear pe scară largă între NATO și Pactul de la Varșovia – organizația militară a fostelor țări comuniste dominate de URSS, printre care se afla atunci și România.
Peste 100 de milioane de locuitori ai SUA s-au uitat la „The Day After”, adică 62% din telespectatorii americani. Rămâne cel mai vizionat film de televiziune din istoria SUA. Pelicula a șocat opinia publică.
Imediat după film, ABC a difuzat o dezbatere live. La discuție au participat omul de știință Carl Sagan, fostul secretar de stat Henry Kissinger, Elie Wiesel, fostul secretar al apărării Robert McNamara, generalul Brent Scowcroft și comentatorul William F. Buckley.
Astronomul Carl Sagan a comparat situația în care se găsea lumea cu „o cameră inundată cu benzină”. În această cameră se află „doi dușmani neîmpăcați… unul dintre ei are 9.000 de chibrituri, celălalt 7.000, fiecare dintre ei preocupat de cine este în avantaj, cine este mai puternic”. Cam așa, a spus Sagan, se aflau SUA și URSS, față în față.
Ronald Reagan despre precedentul film: „M-a lăsat foarte deprimat”
După 40 de ani, pe fondul războiului din Ucraina, unde Rusia a amenințat în mod repetat cu o lovitură atomică, temerea unui dezastru nuclear a revenit.
În „House of Dynamite”, președintele SUA, interpretat de Idris Elba, spune că armele nucleare sunt ca „o casă plină cu dinamită” – un singur chibrit aprins ar putea arunca totul în aer, indiferent cine l-a aprins sau de ce.
Metafora lui Carl Sagan despre ”cine are mai multe chibrituri într-o cameră inundată cu benzină” a fost, posibil, la baza expresiei din „House of Dynamite”, crede scriitorul Fred Kaplan, în Slate.
Kaplan mai amintește că Ronald Reagan, președintele SUA de atunci, a vizionat filmul „The Day After” la Camp David. După aceea, a scris în jurnalul său: „Este foarte realist și m-a lăsat foarte deprimat”.
Acest lucru l-a determinat pe Reagan să fie și mai hotărât „să facem tot ce putem pentru a avea un factor de descurajare”, astfel încât „să nu existe niciodată un război nuclear”.
Sute de oameni antrenați și competenți care nu mai pot face nimic
„A House of Dynamite” descrie cele 19 minute de după ce o bază militară avansată a SUA descoperă pe mai mulți sateliți și radare ceea ce confirmă și telescoapele: dintr-o locație necunoscută din Pacific, s-a tras o rachetă nucleară care în interval de minute va omorî milioane de oameni în Chicago. Nu se știe cine a lansat-o, pentru că momentul și locul exact au fost ratate și de sofisticatele sisteme de detecție. Probabil s-a tras de pe un submarin avansat, nu se știe al cărei țări.
Sutele de oameni angrenați în răspuns, tehnicieni, militari și funcționari, sunt competenți, raționali și cunosc procedurile, pe care „le-am antrenat de mii de ori”. Se înțelege, din interacțiunile cu Rusia și, indirect, cu China, că sisteme asemănătoare s-au pus în mișcare și la ei. Dar „taberele”, țările, nu au încredere unele în altele. Toate își ridică avioanele cu încărcătură atomică în aer, având senzația că vor fi atacate. Cine va aprinde al doilea chibrit când primul a scăpărat deja?