Alcoolul poate provoca stări de anxietate sau iritabilitate în ziua următoare consumului. Specialiștii explică de ce se întâmplă acest lucru și cum poate fi gestionat, scrie The New York Times.
În momentul în care consumul începe, alcoolul poate părea o idee bună: induce relaxare, reduce inhibițiile și poate genera chiar o stare de euforie. A doua zi, însă, efectele nu sunt doar fizice. Pe lângă simptomele clasice de mahmureală precum dureri de cap, greață, sete sau sensibilitate la lumină și sunet, pot apărea și efecte emoționale persistente.
Acest fenomen, denumit informal „hangxiety”, se manifestă prin confuzie mentală, anxietate, iritabilitate și uneori sentimente de regret sau rușine. Psihologii subliniază că aceste reacții sunt frecvente și nu reprezintă o excepție.
Consumul de alcool influențează direct chimia creierului. În timpul consumului, este stimulată eliberarea de dopamină, responsabilă pentru senzația de plăcere, și este amplificat efectul GABA, un neurotransmițător care induce relaxare și somnolență. În același timp, este inhibată activitatea glutamatului, afectând memoria și coordonarea.
Pe măsură ce organismul metabolizează alcoolul, creierul încearcă să revină la echilibrul inițial. Acest proces poate duce la o stare generală de disconfort psihic în ziua următoare, inclusiv o capacitate redusă de reglare a emoțiilor. Studiile arată că persoanele aflate în stare de mahmureală percep experiențele ca fiind mai negative decât în mod normal.
Efectele asupra dispoziției sunt influențate de mai mulți factori. Somnul joacă un rol important: deși alcoolul poate accelera adormirea, reduce somnul REM, esențial pentru echilibrul emoțional. De asemenea, deshidratarea contribuie la stări de iritabilitate, iar pierderea inhibițiilor poate duce la comportamente regretabile sau la amintiri incomplete.
Intensitatea acestor reacții variază de la o persoană la alta, în funcție de factori precum genetica, greutatea corporală, alimentația sau nivelul de hidratare. Cercetările sugerează că persoanele mai introvertite sau anxioase sunt mai predispuse la stări de neliniște după consumul de alcool.
Pe termen lung, consumul excesiv poate modifica nivelul de bază al neurotransmițătorilor, crescând riscul de depresie, anxietate sau chiar atacuri de panică, mai ales în cazul întreruperii bruște a consumului.
Pentru a reduce aceste efecte, specialiștii recomandă o abordare preventivă. Este utilă anticiparea modului în care te vei simți a doua zi înainte de a consuma alcool. Reducerea cantității, consumul mai lent și diluarea băuturilor pot ajuta la limitarea efectelor negative.
Nu există, însă, o soluție rapidă pentru „hangxiety”. Dacă apar stări emoționale neplăcute, este important de reținut că acestea sunt temporare și fac parte din procesul de recuperare al organismului. Odihna, hidratarea și timpul rămân cele mai eficiente metode de revenire la normal.
